Tu cu cine votezi ?

Un preot se despartea de parohia sa dupa multi ani de slujire. Pe langa masa de adio, s-au gandit sa-i faca si un cadou. Ca peste tot, a fost invitat si un politician sa spuna cateva cuvinte si sa-i inmaneze cadoul. Dar ca toti politicienii, a intarziat, si atunci parintele s-a gandit sa umple timpul cu un discurs.
- Prima mea impresie despre parohia aceasta mi-am facut-o cu ocazia primei spovedanii. M-am gandit ca am fost trimis intr-un loc teribil deoarece primul care s-a spovedit mi-a marturisit ca furase un televizor, ca le-a furat banii parintilor, ca a mai furat si la locul de munca, pe langa faptul ca avea o aventura sexuala cu sotia sefului. In unele ocazii facea trafic si vanzare de droguri. Si la urma a zis ca i-a transmis o boala venerica sorei sale. Am ramas inmarmurit… stupefiat… si foarte speriat! Dar dupa aceea am cunoscut lume care nu semana deloc cu acest individ. Mai mult, pot sa spun ca a fost o parohie de oameni responsabili, cu valori morale, credinciosi, si ca am trait aici ani minunati!
In acest moment soseste politicianul, asa ca l-au chemat repede sa ia cuvantul. Dupa ce s-a scuzat pentru intarziere a inceput astfel:
- Niciodata n-am sa uit cand a venit parintele in parohie… De fapt, am avut onoarea sa fiu primul care s-a spovedit la el….

"Omul este ceva ce trebuieşte depăşit. Făcut-aţi voi ceva, să-l depăşiţi?"

“După cântări frumoase, trebuie o vreme de tăcere. E ceea ce fac toţi Oamenii superiori.”
Si ce altceva ai putea face dupa ce incepi joi alaturandu-te JOI’N in Mistic Tree cu Daniel Fat si Cantos-ii si inchei saptamana in Iron City, castigand Pariul pe prietenie al bocanciosilor.
Pentru (ne)cunoscatori trebuie doar sa enumar :
Ovidiu Scridon – Intr-o zi... , Cantos – Ora culorilor, Horia Stoicanu ... Bitter, Daniel Vasilescu - ...americanii, Niky Oagan - Un om adevarat, Karma, Marin Petrache Pechea, Samson Iancu – Tiganii, aurul si diamantele, Amadriada, Lia, Clara, InDArt si putin din Laura si Cora Sand !
Pariul pe prietenie a ajuns sus. I-ar trebui OBLIGATORIU un alt spatiu, nu cel de la Iron City ...
Felicitari amfitrionului Sorin Teodoriu! Atentie la spatiu! Serile PPP sunt mult prea MARI pentru underground !
”Iată-mă deci, trăgând un aer delicios,
de fapt văzduh de paradis,
dungat cu aur, luminos,
cel mai bun aer care-a fost vreodată
venit din lună!”

penru cine nu a recunoscut: Asa grait-a Zarathustra - Friedrich Nietzsche

Politichie

“Si cu asta ce-am facut?”

Ne-am trezit din hibernare
Si-am strigat cit am putut:
Sus Cutare! Jos Cutare!?
Si cu asta ce-am facut?

Am dorit, cu mic, cu mare,
Si-am luptat, cum am stiut,
S-avem noua guvernare?
Si cu asta ce-am facut?

Ca mai bine sa ne fie,
Ne-a crescut salariul brut,
Dar traim in saracie?
Si cu asta ce-am facut?

Ia coruptia amploare,
Cum nicicind nu s-a vazut,
Scoatem totul la vinzare?
Si cu asta ce-am facut?

Pentru-a cistiga o piine,
Multi o iau de la-ncepu
Ratacesc prin tari straine?
Si cu asta ce-am facut?

Traversam ani grei cu crize,
Leul iar a decazut,
Cresc intruna taxe-accize?
Si cu asta ce-am facut?

Totul este ca-nainte,
De belele n-am trecut,
Se trag sforile, se minte?
Si cu asta ce-am facut?

Se urzesc pe-ascuns vendete,
Cum nicicind nu s-a vazut,
Tara-i plina de vedete?
Si cu asta ce-am facut?

Pleaca-ai nostri, vin ai nostri!
E sloganul cunoscut;
Iarasi am votat ca prostii.
Si cu asta ce-am facut?

“Cuplet al lui Tanase de acum peste 70 de ani de o actualitate descurajanta (!!! )”

Programul "Primul cosciug"

Pamflet cu autor anonim :
"Sa va spun secretul vietii mele: intotdeauna mi-am dorit sa fiu un intretinut. Sa stau cu burtica in sus si toate cele sa-mi vina asa, pe gratis. Din motive care imi scapa, chestia asta nu s-a intamplat niciodata.
Mai nutream, totusi, o speranta: sa prind macar vreo doi-trei ani de pensie si sa nu mai misc un pai. Din pacate, imi dau seama ca nici visul acesta n-o sa se implineasca.
Au grija de asta politicienii, probabil nemuritori.
Altfel nu pot sa-mi explic de ce noua, barbatilor, ni se pregateste iesirea la pensie la saptezeci de anisori. Adica la o varsta la care nepoteii ne vor duce de mana sa facem pipi, ne vor pregati proteza dentara si ne vor face perfuzii cu Gerovital ca sa iesim din casa si sa ne indreptam catre locul de munca (asta daca o sa mai tinem minte pe unde se afla).
Imi si imaginez o zi din ultimul meu an de slujba. La varsta frageda de doar saizeci si noua de anisori, o sa deschid ochii cu noaptea in cap.
Intai, o sa ma mir ca inca mai misc.
Dupa aia, o sa cobor din pat. Crac!, va face genunchiul stang. Zdrang!, va carai cel drept. Vertebrele vor pocni ca un foc de artificii. Plamanii (usor ajutati de cateva decenii de fumat) vor face gnf-gnf! si vor incerca sa traga putin aer. Tensiunea va face vaj-vaj in urechi.. Timp de vreo zece minute, ma voi intreba de ce naiba m-am sculat.
Aha, sa merg la serviciu!
Cu maini tremurand de Parkinson (sau Alzheimer, la alegere), voi pune de un ceai de musetel si imi voi face pachetelul cu mancare. Adica iaurt degresat, paine deloc si pastilele de lecitina (ca sa nu-l confund pe sef cu femeia de serviciu). Apoi, trosnind din toate oasele, ma voi indrepta catre parcare si ma voi catara (cu greu) in masina. Dupa ce voi fi confundat de vreo cinci ori acceleratia cu frana, voi demara catre slujba. Cu douazeci de kilometri la ora, nu mai mult, ca miopia o sa ma impiedice sa vad drumul ca lumea.
La birou, o sa dau mana cu cele trei schelete numite colegi de serviciu si o sa incercam sa ne asezam in fata calculatoarelor fara sa ne starnim prea tare hemoroizii. O sa ne povestim ce viteji eram pe vremea Razboiului de Independenta (da-da, cel din 1877, cand eram tineri) si, in final, o sa ne apucam de lucru. Daca o sa ne mai dea cineva ceva de facut.
Haideti, d-lor politicieni, dati-o naibii...! Chiar aici vreti sa ne aduceti? Sa primim ultimul salariu direct la 'Eternitatea'? Mai bine puneti-ne de pe acum ceva cianura in chenzina, sa terminati mai repede cu noi!".