luni, 12 ianuarie 2009

The Curious Case of Benjamin Button

Nu putem opri timpul dar ne putem bucura de momentele de fericire primite.

"Unii oameni sunt nascuti ca sa stea la marginea raului,
Unii sunt loviti de fulger,
Unii au ureche muzicala,
Unii sunt artisti,
Unii inoata,
Unii se pricep la nasturi,
Unii sunt actori,
Unii oameni...sunt mame,
Iar unii oameni danseaza."

Some people, were born to sit by a river.
Some get struck by lightning.
Some have an ear for music.
Some are artists. Some swim.
Some know buttons.
Some know Shakespeare.
Some are mothers.
And some people, dance.

You can be as mad as a mad dog at the way things went,
you can curse the fates,
but when it comes to the end,
you have to let go.

Your life is defined by its opportunities... even the ones you miss.

We're meant to lose the people we love. How else are we supposed to know how important they are?

Daisy: Would you still love me if I were old and saggy?
Benjamin Button: Would you still love ME if I were young and had acne? Or if I end up wetting the bed?

It's a funny thing about comin' home. Looks the same, smells the same, feels the same. You'll realize what's changed is you.

Benjamin Button: Sometimes we're on a collision course, and we just don't know it. Whether it's by accident or by design, there's not a thing we can do about it. A woman in Paris was on her way to go shopping, but she had forgotten her coat - went back to get it. When she had gotten her coat, the phone had rung, so she'd stopped to answer it; talked for a couple of minutes. While the woman was on the phone, Daisy was rehearsing for a performance at the Paris Opera House. And while she was rehearsing, the woman, off the phone now, had gone outside to get a taxi. Now a taxi driver had dropped off a fare earlier and had stopped to get a cup of coffee. And all the while, Daisy was rehearsing. And this cab driver, who dropped off the earlier fare; who'd stopped to get the cup of coffee, had picked up the lady who was going to shopping, and had missed getting an earlier cab. The taxi had to stop for a man crossing the street, who had left for work five minutes later than he normally did, because he forgot to set off his alarm. While that man, late for work, was crossing the street, Daisy had finished rehearsing, and was taking a shower. And while Daisy was showering, the taxi was waiting outside a boutique for the woman to pick up a package, which hadn't been wrapped yet, because the girl who was supposed to wrap it had broken up with her boyfriend the night before, and forgot.
Benjamin Button: When the package was wrapped, the woman, who was back in the cab, was blocked by a delivery truck, all the while Daisy was getting dressed. The delivery truck pulled away and the taxi was able to move, while Daisy, the last to be dressed, waited for one of her friends, who had broken a shoelace. While the taxi was stopped, waiting for a traffic light, Daisy and her friend came out the back of the theater. And if only one thing had happened differently: if that shoelace hadn't broken; or that delivery truck had moved moments earlier; or that package had been wrapped and ready, because the girl hadn't broken up with her boyfriend; or that man had set his alarm and got up five minutes earlier; or that taxi driver hadn't stopped for a cup of coffee; or that woman had remembered her coat, and got into an earlier cab, Daisy and her friend would've crossed the street, and the taxi would've driven by. But life being what it is - a series of intersecting lives and incidents, out of anyone's control - that taxi did not go by, and that driver was momentarily distracted, and that taxi hit Daisy, and her leg was crushed.

http://www.imdb.com/title/tt0421715/quotes
http://www.youtube.com/watch?v=mcLpVkRINZY&eurl=http://altedependente.blogspot.com/

joi, 8 ianuarie 2009

Born on '60 '70 '80


"Nascuti la inceputul anilor 70-80, vedem acum in anul 2008 cum casa parintilor nostri este de 50 de ori mai scumpa decat atunci cand au cumparat-o si realizam ca noi o sa platim pentru casele noastre in jur de 50 de ani.
Nu avem amintiri despre primii pasi pe luna, nici despre razboaie sangeroase, dar avem cultura generala, pentru ca asta insemna ceva odata.
Suntem ultima generatie care a jucat “Ascunselea”, “Castel”, “Ratele si vanatorii”, “Tara, tara! Vrem ostasi”, “Prinsea”, “Sticluta cu otrava”,”Pac Pac”, “Hotii si vardistii”, ultimii care au strigat “Un doi trei la perete stai”, ultimii care au folosit telefoanele cu fise, dar primii care am facut petreceri video (inchiriam un video si stateam sa ne uitam la filme 2 zile inchisi in casa) primii care am vazut desene animate color, primii care am renuntat la casete audio si le-am inlocuit cu cd-uri.Noi am purtat jeansi elastici, pantaloni evazati, geci de blugi de la turci, iar cine avea firme gen Lee sau Puma era deja lider de gasca.
Noi nu am dat examene de Capacitate, am dat teste grile la admitere.Noi am fost ultimii “Soimi ai Patriei” si ultimii “Pioneri”.La gradinita am invatat poezii in romaneste, nu in engleza…
Si am cantat MULTI ANI TRAIASCA nu HAPPY BIRTHDAY la aniversari.
Am sorbit din ochi Sclava Isaura, Beverly Hills , Melrose Place , Twin Peaks, Dallas .. si cine zice ca nu s-a uitat ori minte ori nu avea inca televizor.Reclamele de pe posturile straine ne innebuneau, si abia asteptam sa vina si la noi inghetata Magnum, sau pustile alea absolut superbe de apa.Intre timp, ne consolam cu Tango cu vanilie si ciocolata si clasicele bidoane umplute cu apa de la robinet, care turnate in cap ne provocau pneumonii.Si uite un motiv bun sa nu mergem la scoala.
Noi am ascultat si Metallica, si Ace of Base, si DJ Bobo, si Michael Jackson , si Backstreet Boys , si Take That, si inca nu auzisem de manele, singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la care nimeni nu stia pasii, dar toti dansam! Dar spre deosebire de copiii din ziua de azi, am auzit atat de Abba, si de Queen, cat si de noile nume gen 50 Cent si Britney Spears.
Am citit “Licurici”, “Pif” Ciresarii, si am baut Cico si Zmeurata si ni s-a parut ceva extraordinar cand au aparut primele sucuri “de la TEC” fara sa ne fie teama ca “au prea multe E-uri”, iar la scoala beam toata clasa dintr-o sticla de suc fara teama de virusi.
Noi am baut prima Coca-Cola la sticla si am descoperit internetul.Noi nu ne dadeam bip-uri, ne fluieram sa iesim afara, noi nu aveam dolby surround system, taceam toti ca sa auzim actiunea filmului, nu aveam Nintendo sau Playstation ci jocuri tetris de care ne plictiseam la o luna dupa ce le cumparam si le uitam pe dulap, pline de praf. Abia asteptam la chefuri sa jucam “Fantanita”, sau “Flori, fete sau baieti”, sau “Adevar sau Provocare”, sau orice ne dadea un pretext sa “pupam pe gura” pe cine “iubeam”.
Noi suntem cei care inca au mai “cerut prietenia”, care inca roseam la cuvantul “sex”, care dadeam cu banul care sa intre in farmacie sa cumpere prezervative, pe care apoi sa le umplem cu apa si sa le aruncam in capul colegilor, care am completat mii de oracole, sperand ca persoana iubita va citi acolo unde scrie “De cine iti place?” ca ne place de el/ea.
Este uimitor ca inca mai suntem in viata, pentru ca noi am mers cu bicicleta fara casca, genunchiere si cotiere, nu am avut scaune speciale in masini, nu am aruncat la gunoi bomboanele care ne cadeau din greseala pe jos, nu am avut pastile cu capac special sa nu fie desfacute de copii, nu ne-am spalat pe maini dupa ce ne-am jucat cu toti cainii si toate pisicile din cartier,nu am tinut cont de cate lipide si glucide mancam, parintii nostri nu au “child proof the house”, ne-au trimis sa cumparam bere si vin de laalimentara, si cate un pachet de tigari de la tutungerie.
Noi am auzit cum s-a tras la Revolutie, noi am fost martorii a treischimbari de bancnote si monede, noi am ras la bancuri cu Bula, noi am fost primii care au auzit-o pe Andreea Esca la Pro TV, noi suntem cei care mai tinem minte emisiunea “Feriti-va de magarus”.

Big Mamou

Info
Splaiul Independentei 2B
0744 520 149, 0724 671 108
http://www.bigmamou.ro

De pe vremea cand Big Mamou se inhama la placuta si nobila corvoada sa "promoveze stiluri de muzica vitregite, ba chiar hulite, in perioada comunista", au trecut vreo 13 ani. Big Mamou a ramas unul din cluburile de referinta de jazz &. blues, ca marca si nume, nu ca loc, pentru ca si-au schimbat de mai multe ori adresa: la inceput locuiau pe Gabroveni, unde e acum Fire, apoi s-au mutat pe Ferdinand, dupa care blues-ul s-a asezat pe malul garlei, deoarece pe un blues respectabil il trage ata dorului pe maluri, la valuri - Big Mamou este din 2005 pe Splaiul Independentei, la numarul 2 (initial A, apoi B).
Big Mamou nu are nici un mamut dezghetat la intrare si nici macar vreunul cat de mic inauntru, dar Big Mamou are muzici live, blues cu preponderenta. Pe scena lor s-au desfasurat trupe si artisti mari si mici: de la Anca Parghel, A.G. Weinberger, Harry Tavitian, Mircea Tiberian la Blazzaj, Nightlosers, Cyfer's Sin, OCS, Adi Manolovici si multi, multi altii.
In ciuda desfasurarii impresionante de trupe, Big Mamou cam stramba nasuri. Consumatorul, chiar daca este un aficionado al blues-ului, are de ce se plange: spatiu mic, inghesuit, mese mici si ele, la concerte se foloseste ultimul centimetru patrat pe care se poate strecura un scaun, fum ca-n iad, aer - ioc, sonorizarea te lasa ametit de cele mai multe ori. In mijlocul serii se intampla sa nu mai poti comanda nimic de la bar pentru ca... nu mai au pahare, toate sunt imprastiate pe la mese. Cu toate astea, in Big Mamou stau clientii precum puricii in blana mamutului preistoric: la inghesuiala si la cald, multi, veseli si facand scandal. In sensul bun al comparatiei. Pentru majoritatea nu pare sa conteze ca trebuie sa ridici 6 oameni ca sa te duci la bar, nu conteaza ca stai cu spatele la scena, pentru ca asa ai prins scaunul, nici ca trebuie sa sari 5 mese si 20 de scaune ca sa ajungi la toaleta.
Ei bine, conteaza de fapt. Big Mamou ar fi o chestie grozava, daca si-ar rezolva cumva problema spatiului sau daca n-ar incerca sa ingramadeasca un numar cat mai mare de oameni, in detrimentul confortului acestora.Incaperea, varuita rosu si luminata violent de spoturi colorate, e pitoresc decorata cu steagurile sudiste: Crucea Sudului Confederat, steagul statului Alabama, al Texasului, cu postere si alte simboluri made in US, de preferinta deep South. Are si arbori "genealogici" ai bluesului si jazzului, pe care nu le poti distinge insa in penumbra decat daca te ridici pe varfuri si iti lipesti nasul de sticla.
Mobilierul e groaznic de incomod - mesele rotunde, metalice si miiiici, scaunele neconfortabile, rabatabile si muuuuulte. Dupa spartul targului si al concertelor, incep sa se plieze scaunele si sa se stranga mesele, pe masura ce dispar clientii. O senzatie de petrecere la care gazda nu stie cum sa te trimita acasa mai repede, prin apropo-uri evidente.Desi are preturi mici si muzica buna live, desi atmosfera se incinge intotdeauna, nu e totusi un loc prea prietenos. Cerem o noua schimbare de adresa, mai blues-lover friendly, cu pahare suficiente, si o scena mai mare, si loc de dans, si aer. Si... lose the bloody chairs.
sursa: www.metropotam.ro

100 Crossroads

Info
Calea Mosilor 100, Bucuresti
(+40) 0721 690 801


100 pentru ca e pe Calea Mosilor numarul 100, Crossroads pentru ca aici se intalnesc probabil drumurile noastre toate cand vrem sa auzim rock, mai ales vechi, sa bem bere si sa dezbatem sensurile adanci ale lucrurilor. 100 Crossroads e un nou bar din categoria "beci", "subsol" sau cum vreti s-o numiti, in genul Club A sau Downstairs. Mese cu canapele pe margine, ciment pe jos, afise inramate pe pereti si spatiu de dans in mijloc.
De fapt, locul e maricel, ceea ce promite seri de club agitate si dansante, mai ales ca e central. De fapt, intrarea deruteaza putin, nu e o firma care sa anunte ca acolo e clubul, ci doar niste usi metalice si cateva afise cu evenimentele. Va spunem noi, e putin dupa intersectia cu Hristo Botev, la 3 minute de Rosetti.Se asculta rock, oldies, jazz si blues. Pentru a ajunge la bar, trebuie sa traversezi "neaparat" pe trecerea de pietoni din mijloc, altfel poate esti amendat si nu-ti primesti berea. :) Foarte simpatica e si chitara stilizata din lemn de pe tavan si afisele tip pop-art de pe pereti.
Preturile sunt, de asteptat, mici, o bere se invarte in jurul a 5-6 lei. O idee faina a fost amplasarea unui mic panou cu "prostioare" pe numele lor de alint, mai exact cu lucrusoare handmade dragute - cercei, bratari, coliere. Cand prietenul bea prea multa bere, optiunea fetei e fara echivoc. Ne-a placut in Crossroads, ne-am promis ca ne intoarcem intr-o seara tarzie si agitata, e bine, e racoare, e muzica buna si e un semn bun ca se mai schimba lucrurile in zona Mosilor Vechi.
sursa: www.metropotam.ro

De prin bloguri adunate

Scatoalce pentru copii – Câteva gânduri despre consecinte - Alice Miller

De ce scatoalcele asa-zis „inofensive” sunt daunatoare?

1. Scatoalcele îl învata pe copil violenta (foarte devreme si adesea cu efect pe viata).
2. Scatoalcele distrug la bebelusi si la copiii mici certitudinea de a fi iubiti.
3. Scatoalcele nasc frica: asteptarea urmatoarei pedepse.
4. Scatoalcele perpetueaza o minciuna, pretinzând ca sunt în scop educativ, când în realitate parintii pedepsesc astfel deoarece si ei au fost batuti în copilarie.
5. Scatoalcele provoaca mânie si dorinta de razbunare, care sunt mai întâi reprimate, pentru a-si gasi mult mai târziu (cu tapi ispasitori) expresia distructiva.
6. Scatoalcele programeaza copilul sa accepte argumente lipsite de logica („daca-ti fac rau, este pentru binele tau”) si sa nu înregistreze durerea umilintei ca durere.
7. Scatoalcele distrug la copii sensibilitatea si compasiunea fata de altii si fata de ei însisi, iar în acest fel le rapesc acestora posibilitatea de a se dezvolta.

Ce mesaje le sunt transmise copiilor prin batai?

1. Ca un copil nu merita respect.
2. Ca tortura are sens (ceea ce este principial gresit, deoarece tortura experimentata de copil îl învata pe acesta numai sa tortureze si el pe altii).
3. Ca propria suferinta nu are voie sa fie simtita, ca trebuie ignorata (ceea ce este periculos pentru sistemul imunitar).
4. Ca violenta merge mâna în mâna cu iubirea (originea perversiunii).5. Ca negarea sentimentelor este sanatoasa (iar de cele mai multe ori corpul plateste mai târziu pretul pentru aceasta greseala).

Sursa : Alice Miller & http://avlaudum.blogspot.com/2009/01/scatoalce-pentru-copii.html

My Love